Modele de organizatori grafici forex

Lucrarea cuprinde 31 proiecte de lecii realizate de ctre profesori i masteranzi de la Facultat de Geografie. Proiectele sunt focalizar pe formarea competenelor la elevi. Fr a fi proiecte. Pure, ele sunt structurate dup diverse modele de structurare a leciilor: modelul tradiional, modelul nvrii secvenia a cunotinelor, modelul Evocare-Realizarea sensului-Reflecie. Proiectele cuprind secvene de nvare organizar frontal, individual em grup. Pentru ca elevii s i formaze competene, sarcinile de lucru sunt organiza pe baza unor material grafice diverse: hri, diagrame, texte. Multe lecii au incluse text pote de cuidado uso de pentru documentar de ct profissionais e eleva de material de suporte para diversas situações de nvare. Coninutul este complex, diversificat, depete nivelul de cunotina ale elevilor din clasa a VI-a. Se oferecer um projecto de construção de um novo país a um país e um europene rilor. S-au utilizar metode variate: conversaia euristic, explicaia, analiza i interpretrarea hrii i a diagramei. A atividade desfavorável e o projete incluem a formulação de um professor e um instrumentista. Sunt incluse expuneri i explicaii, sarcini cuidados pot fi date elevilor i rezolvrile la multe dintre acestea. Fiecare proiect de lecie conine schia de pe tabl i din caietul elevilor. Leciile cuprind organizatori grafici de diversa forma: tabele, diagrama Venn, tabelul T, bula dubl, schema piramidal, ciochinele, etc Chiar dac proiectele sunt foarte extinte i nu pot fi realizar ntr-o ou fiecare profesor são possibilitatea s selecteze situaiile de nvare N funcie de nível de elevação e de timpul diponibil. Oana-Ramona ILOVAN, Ce se nelege prin Europa Oana-Ramona ILOVÁN, Maria Eliza DULAM EUROPA pozi geográfica, limite, rmuri, ntindere Oana-Ramona ILOVAN, Izabela Amalia MIHALCA Relieful Europei Maria Eliza DULAM, Eliza DULAM, Izabela Amália MIHALCA Rurile, fluviile, lacurile. Analiza unui fluviu: Dune rea Maria Eliza DULAM, Vegetaia, fauna i solurile Europai Izabela Amalia MIHALCA, Populaia Europei Adela Niculina NICOAR, Populaia Europei Paula MOLDOVÁN, Harta politica a Europai Antoaneta-Carina POPESCU, Europa Central. Specificul regiunii Izabela Amalia MIHALCA, Germânia Izabela Amalia MIHALCA, Elveia Maria Eliza DULAM, Polónia Maria Eliza DULAM, Republica Ungar Maria Eliza DULAM, Republica Moldávia Sanda-Maria ROCA, Europa Sudic. Specificul regiunii Maria Eliza DULAM, Aurica MORARIU Espanha e Portugal Maria Magdalena ZLOG, Itália Alina OLA, Grécia Maria Eliza DULAM, Bulgária TROMBITS Jen, Croaia Ancua COMAN, Europa Estic. Specificul regiunii Bogdan-Ctlin OFLU, Federação Russa Nicoleta Ileana MORAR, Europa Vestic. Specificul regiunii Izabela Amalia MIHALCA, Frana Maria Eliza DULAM, Olanda Maria Eliza DULAM, Unidade Regatul al Marii Britanii al Irlandei de Nord. Caracteristicas naturais Oana-Ramona ILOVAN, Izabela Amalia MIHALCA População, economia e economia Regata Unidade Mariana Britânica e Paula Ovidia CIMPOIE, Europa Nordic. Specificul regiunii Izabela Amalia MIHALCA, Norvégia Izabela Amalia MIHALCA, SuediaCineva spunea c e. Cea mai carta de bolo a mea. Chiar dac nu mi-am ierarhizat niciodat crile, totui, a putea spune c aceast carta precisa cel mai mare efort pentru a fi neleas pentru c am utilizate foarte multe concepte i am detaliat teorii i pratici din lógica i din psihologie. Este ou incursiune psihologie cognitiv, o ncercare de uma face transparente mecanismele nvrii pentru profesorii de geografie. A nva s nvei este uma dintre competenele dezirabile, propuse de ctre UE pentru cetenii europeni. Cum i nvm pe alii s nvee Rspunsul la aceast ntrebare l caut, cu siguran, to educatorii pentru ca elevii lor s obin cele mai bune rezultate. Din pcate, multicolorido e eletromagnético. N aceast carte oferun unele rspunsuri a cum se produzir nvarea, fcndu-se distinción ntre memorare i nvare. Desigur, nu avem pretenia c am oferit rspunsurile la toate ntrebrile despre nvare, dar am deschis o fereastr pentru cei care sunt preocupação de excelen n predare. Cu siguran c nu existe o singur metod de a nva cunotinele, cum nõ existe un singur ponta de cunotine. Dup prezentarea processului de nvare, am detaliat o variete de situ a n care se poate produzir nvarea pentru a le oferi educatorilor informaii i exemplo asupra mecanismelor cognitive i a asupra contextului n care acestea pot fi antrenate. (A). (A). (A). (A). (A). (A) (a). (A). ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, De um crítico gndi, luarea deciziilor). N prezentarea competenei de comunicare competen cuidado se formeaz o toate disciplinele, nu numai la limba i literatura romn am insistir asupra nelegerii textelor i asupra producerii textelor. Managementul informaiei reprezint esena procesului de nvare. Motiv pentru care am detaliat cum anum de poate realiza cutarea, analiza i extragerea informaiilor, prelucrarea i organizarea acestora. Am prezentat un ansamblu de organizatori grafici (organizatori cognitivi, esquema), cu exemplo clarificatoare sou subliniat importana elaborrii lor n activitatea cu elevii. A premissa do cuidado é pleacat este aceea c, printr-o processar a um nível superior profundidade informativa (prin elaborare de scheme), se dobndesc cunotine de bun calitate, deci se produzir nvarea, nu simpla memorare. Desigur, nu avem pretenia c am oferit rspunsurile la toate ntrebrile despre nvare, dar am deschis o fereastr pentru cei care sunt preocupação de excelen n predare. Carteira aceasta este o surs bun de nvare pentru fiecare educador care i dorete s fie competente n domeniul su de activitate. Capitolul 1 NVAREA UMAN 1.1. Importana nvrii umane 1.2. Caracteristicile nvrii 1.3. Procesul nvrii 1.3.1. Motivaia pentru nvare 1.3.1.1. Semnificaia nevoilor umane n nvare 1.3.1.2. Relaia dintre nevoi, scopuri i nvare 1.3.1.3. Rolul emoiilor n dobndirea cunotinelor 1.3.1.4. Rolul atitudinilor i valorilor n nvare 1.3.1.5. Amploarea sarcinii de realizat 1.3.1.6. Rolul voinei n nvare 1.3.2. Dobndirea cunotinelor 1.3.2.1. Evocarea cunotinelor anterioare 1.3.2.2. Confruntarea cu noile informaii sau experiene 1.3.3. Avaliação da formativa vs avaliação normativa 1.3.4. Consolidarea cunotinelor 1.4. Rolurile professorului n predarea de ponta construtivista Capitolul 2 SITUAII DE NVARE 2.1. Delimitri conceptuale 2.2. Structura situaiei de nvare 2.3. Caracteristicile situaiei de nvare 2.4. Funciile situaiei de nvare 2.5. Clasificarea situaiilor de nvare 2.5.1. Categorias de situações de nvare dup forma de organizare a activitii 2.5.2. Categorias de situações de nvare dup módulo de intervenção a educatorului n timpul nvrii 2.5.3. Categorias de situação de nvare dup modul de comunicare ntre elev i educador 2.5.4. Categorias de condições de produção do módulo de produção a nvrii 2.5.5. Categorias de situações de uso de substâncias psicofarmacêuticas 2.5.6. Categorias de situação de nvare dup tipul 2.6. Proiectarea situaiei de nvare Capitolu 3 NVAREA DIN PERSPECTIVA MOTIVAIEI 3.1. Nvarea din perspectiva behaviorista a motivaiei 3.2. Nvarea din perspectiva teoriei atribuirii 3.3. Nvarea din perspectiva teoriei nvrii social 3.4. Nvarea din perspectiva teoriei expectanei 3.5. Nvarea din perspectiva teoriei situaiei motivaionale 3.6. Nvarea din perspectiva modelului timpului continuu 3.7. Nvarea din perspectiva modelului clasei 3.8. Nvarea din perspectiva modelului META 3.9. Nvarea din perspectiva modelului ARCS Capitolul 4 NVAREA CUNOTINELOR DECLARATIVE 4.1. Nvarea cunotinelor punctuale 4.1.1. Nvarea semnificaiei literelor n geografie 4.1.2. Nvarea denumirilor n geografie 4.1.3. Nvarea semnificaiei cifrelor n geografie 4.1.4. Nvarea semnificaiei culorilor n geografie 4.1.5. Nvarea semnelor convenionale 4.2. Nvarea noiunilor (termenilor) i a judecilor (propoziiilor) 4.2.1. Noiuni, termeni, concepte, idei 4.2.2. Structura noiunii 4.2.2.1. Sfera noiunii 4.2.2.2. Coninutul noiunii 4.2.3. Relaiile dintre noiuni 4.2.3.1. Relaiile de sfer dintre noiuni 4.2.3.2. Relaii de coninut dintre noiuni 4.2.4. Clasificarea noiunilor 4.2.5. Operaii logice constructive 4.2.5.1. Generalisation in specificarea 4.2.5.2. Diviseriei i clasificarea 4.2.5.3. Analiza i sinteza 4.2.6. Definiia noiunii 4.3. Conceptele i situai de nvare a lor 4.3.1. Concepto, tipuri de concepte 4.3.2. Modele de formare a conceptelor 4.3.3. Formarea sau specificarea unui concept 4.4. Complexo cognitivo estrutural 4.4.1. Propoziii i reele de propoziii 4.4.2. Semântica de Reeaua 4.4.4. Esquema cognitivo 4.4.6. Harta cognitiv 4.5. Metacunotinele declarative Capitolul 5 NVAREA CUNOTINELOR PROCEDURALE 5.1. Conceptul de cunotine procedurale 5.2.1. Operador Blocul 5.2.1.1. Tipuri de operaii 5.2.1.2. Evoluia ontogenetic a operaiilor gndirii 5.2.1.3. Proprietile operaiilor mentale din perspectiv genética 5.2.2. Relaiile operaiilor cu blocul coninuturilor 5.2.3. Relaiile operaiilor cu blocul produselor 5.2.4. Relaiile operaiilor cu blocul relaiilor 5.2.5. Relaiile operaiilor cu capacitile 5.2.6. Relaia operaiilor cu abilitile 5.3. Formas de tratamento de dados 5.3.1. Procesarea inductiv 5.3.2. Procesarea de tip deductiv 5.3.3. Procesarea de tip analogic 5.4. Metodologia dobndirii cunotinelor procedurale 5.5. Relaia dintre obiective, cunotine i capaciti 5.6. Regula de aciune 5.9.1. Conceito de algoritmo 5.9.2. Descrierea unui algoritm 5.9.3. Tipuri de algoritmi 5,10. Estrategia cognitiva 5.10.1. Clasificarea strategiilor cognitive 5.10.2. Estratégias cognitivas gerais e estratégicas 5.10.3. Estratégia cognitiva prospectiva i estrategi retrospectiva cognitiva 5.10.4. Estratégia cognitiva algoritmice i strategii cognitiva euristice 5.11. Estratégia metacognitiva 5.11.1. Delimitri conceptuale 5.11.2. Tipuri de strategii metacognitive 5.11.3. Dobndirea strategiilor metacognitive 5.12. Modelul mental 5.13. Scenariul cognitiv Capitolul 6 FORMAREA ATITUDINILOR 6.1. Conceptul de atitudine 6.2. Tipuri de atitudini 6.3. Formarea atitudinilor 6.3.1. Nvarea social 6.3.2. Comparação social 6.3.3. Factorii genetici 6.4. Convergena / divergena dintre atitudini, opinii i comportamente 6.5. Importana atitudinilor rezolutive n grup 6.6. Importana atitudinilor pozitive Cap. 7 DOBNDIREA COMPETENELOR 7.1.Consideraii generale asupra competenelor 7.1.1. Conceito de competência 7.1.2. Tipuri de competene 7.1.3. Competene transferabile 7.1.4. Actividade de integração para a formação de competências 7.1.5. Interveniile pedagogice prin care se favorizeraz formarea competenelor 7.2. Competena de comunicare 7.2.1. Delimitri conceptuale 7.2.1.1. Comunicarea oral (comunicação oral) 7.2.1.2. Comunicarea scris (comunicação escrita) 7.2.2. Perspectiva psihologice asupra nelegerii textelor 7.2.2.1. Consideraii asupra textelor 7.2.2.2. Procesele cognitive ale comprehensiunii textului 7.2.2.3. Strategii de optimizare a compreensiunii textului citit 7.2.2.4. Estratégia metacognitiva de nelegere a textului 7.2.2.5. Nvarea vs memorarea coninutului textului 7.2.3. Producer textelor 7.2.3.1. Scrierea funcional. Luarea notielor 7.2.3.2. Scrierea reflexiv 7.2.3.3. Scrierea imaginativ 7.2.3.4. Scrierea despre alte texte (rezumatul, recência, referatul, eseul, conspectul) 7.3. Managementul informaiei (gestão da informação) 7.3.1. Cutarea, analiza i extragerea informaiilor 7.3.1.1. Cutarea surselor de informaii 7.3.1.2. Cutarea, analiza i extragerea informaiilor 7.3.1.3. Alctuirea bibliografiei 7.3.2. Competência de uma organização e organização 7.3.3. Prelucrarea i sintetizarea informaiilor n tabele 7.3.3.1. Tabelele liniare verticale 7.3.3.2. Tabelele liniare orizontale 7.3.3.3. Tabelul sinóptica 7.3.4.1. Matricea SWOT 7.3.4.2. Matricea conceptual 7.3.4.4. Faa de mas 7.3.4.7. Plriile gnditoare 7.3.4.8. Perspectiva Nou 7.3.5. Regime 7.3.5.1. Scheme liniare orizontale 7.3.5.2. Scheme liniare verticale 7.3.6. Esquema de arborescência da ponta 7.3.6.1. Esquema de ponta ornamental 7.3.6.2. Esquema de ponta arbore vertical 7.3.7. Esquema piramidal 7.3.8. Esquema circular sau secvenial 7.3.9. Esquema de ponta ciorchine 7.3.10. Esquema de ponta pianjen 7.3.11. Esquema sistémico 7.3.12.1. Diagrama Ishikawa 7.3.12.2. Diagrama Venn 7.3.12.3. Diagrama V 7.4. Rezolvarea problemelor 7.4.1. Conceito de problema 7.4.2. Competena de a rezolva probleme 7.4.3. Algoritmul rezolvrii unei probleme 7.4.4. Strategii algoritmice i strategii euristice de rezolvare a problemelor 7.4.5. Rezolvarea creativ a problemelor 7.5. Managementul timpului (gestão do tempo) 7.5.1. Delimitri conceptuale 7.5.2. Dobndirea competenei managementului timpului 7.5.2.1. Analiza activitilor proprii raportate la timp 7.5.2.2. Controlul activitilor proprii raportate la timp 7.5.2.3. Planificarea activitilor proprii raportate la timp 7.5.2.4. Organizarea activitilor proprii raportate la timp 7.5.2.5. Monitorizarea utilizrii timpului 7.6. Competena de a gndi crítica (pensamento crítico) 7.6.1. Necesitatea gndirii critice 7.6.2. Paradigma gndirii critice 7.6.3. Cunotinele integra competenei de um crítico gndi 7.6.4. Niveluri cognitive n gndirea crítico 7.6.5. Gndire crítico asupra problemei plantelor modificate genetic 7.7. Luarea deciziilor 7.7.1. Competena de a lua decizii 7.7.2. Tipuri de decizii 7.7.3. Temerile n procesul decizional 7.7.4. Atitudinile n luarea deciziilor 7.7.5. 7.7.6. Estrategias de luare a unei decizii 7.8. Analizarea i interpretarea fotografiilor 7.8.1. Competência de análise e interpretação 7.8.2. Analizarea fotografiilor 7.8.3. Interpretarea coninutului fotografiilor 7.9. Analizarea i interpretarea diagramelor 7.9.1. Competência de análise e interpretação 7.9.2. Analizarea diagramelor 7.9.3. Interpretarea diagramelor 7.9.4. Analizarea i interpretarea climogramei 7.10. Analizarea i interpretarea hrilor 7.10.1. Competência de análise e interpretação 7.10.2. Analizarea hrii 7.10.3. Interpretare hrii 7.11. Elaborarea i prezentarea unui poster 7.11.1. Competências de elaboração e pré-impressão 7.11.2. Dobndirea competenei de a elabora i prezenta un poster 7.11.3. Dobndirea competenei de a evalua un posterCodul produsului: CLS4-001 Prezentul auxiliar la limba i literatura romen abordeaz toate coninuturile din noua programa pentru clasa a IV-a. Incluznd i noiuni teoretice e exerciii aplicative legate de textul narrative, descriptiv, informativ i de cel n versuri. Conform noilor tendine n nvmnt, cuidado pun un mare accent pe nelegerea textului, am oferit spre analiz lecturi variant i interesante, folosind diverse metode moderne interativo. Metoda cubului, jurnalul cu dubl i tripl intrare, teoria inteligenelor múltiplo, harta textului etc De asemenea, am prezentat i modele de organizatori grafici. Cuidados de saúde, cuidados de saúde, cuidados com a saúde, saúde, saúde, saúde, saúde, saúde, saúde, saúde e bem-estar, saúde e bem-estar, saúde e bem-estar Didactice n lucrul la clas. Unitatea 1 Recapitularea cunotinelor din clasa a III-a 1. Lectur: Fraii Trandafir A. Elemento de estrutura de texto B. Elements of scriere functional Conteúdo do ficheiro / formato / ficheiro / interface C. Acte de vorbire Turul galeriei D. Elemento de interpretação e comunicação Cuvntul Cuvinte cu sens / Neles asjudtor E. S scriem corect Semne ortografica i de punctuaie Punctul. Semnul ntrebrii. Semnul exclamrii. Dou puncte. Virgula. Linia de diálogo. Cratima Ghilimelele. Punção de suspenso 2. Lectur: O cin cu pepeii A. Elemento de nele um texto B. Elements of scriere funcional SMS-ul Mail-ul C. Acção de vórtice Joc de rol D. Elemento de interpretação de comunicador Cuvinte cu sens / neles Cuidados de Cuvinte Cuidados de Cuvinte Cuidados de Cuvinte Cuidados de Cuvinte Cuidados de Cuvinte Cuidados de Cuvinte Cuidados de Cuvinte Cuidados de Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados Cuidados com a pele S scrii i tu o poveste C. Ação de voracidade D. Elemento de interpretação e comunicação VERBO Numérico e persoana verbului Esboço de timbre E. S scriem corect Ortograma cam / c-am 1. Lectur: Calculatorul fermecat A. Elemente de nelegere a textului B C. Elementos de interpretação Descrição da terminologia em que este documento foi escrito (a seguir) C. Elementos de interpretação e de comunicação Elementos de caracterização Elementos de caracterização Genu substantivelor E. S scriem corect Ortograma ci / ci 2. Lectur: Acas la Nic A. Elemente De nelegere a textului B. Elements of scriere imaginativ A descrição de um caráter (sigla em inglês) C. Ação de voracidade D. Elementos de interpretação e comunicação ADJECTIVUL Acordul adjetivu cu substantivul E. S scriem corect Ortograma ntruna / ntr-una 1. Lectur: O lupt pe cinste B. Elementos de estrutura de texto B. Elements of scriere imaginativ Proiectul C. Acte de vorbire D. Elemento de interpretação e comunicação PRONUMELE PERSONAL Pronomele personal de politee Genul pronumelui personal E. S scriem corect Ortogramle cel / ce-l Cea / ce-ce ce / ce-i 2. Lectur: n miezul verii (fragmento) de George Cobuc A. Elemento de construção de texto B. Elemento de estrutura gráfica Poezia C. Acte de vorbard D. Elemento de interpretação e comunicação NUMERALUL E. S scriem corect Ortograma me-e / mie Ortograma v-ar / var 1. Lectur: Unde triesc animalele A. Elemento de estrutura de texto B. Elemento de estrutura funcional Tabelul Organizatorii grafici C. Acte de vorbire D. Elemento de construção Um comunicrii PREDICATUL. Predicatul exprimat prin verbo E. S scriem corect Ortograma me / mo-i mor / m-or noi / no-i 2. Lectur: Minuniile Munilor Bucegi A. Elemento de estrutura física Harta Traseul turistic Cartea potal C. Acte de vorbire D. Elementos de interpretação e comunicação SUBIECTUL E. S scriem corect Ortograma va / va